STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A COMUNEI CRICOVA 2010-2013 Mai 2010 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CRICIOVA CUPRINS INTRODUCERE...................................................................................................... 3 1. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE........................................................................... 5 1.1. Comuna Criciova în contextul Regiunii Vest……………………………..6 1.2. Evaluarea situaţiei de ansamblu a comunei Criciova…….…....................7 1.2.1. Prezentare generală...................................................................................7 • Delimitarea teritoriului • Scurt istoric • Cadru natural • Infrastructura de transport • Populaţia şi forţa de muncă • Educaţia 1.2.2. Autorităţile Publice Locale........................................................................20 • Organizare • Colaborarea cu Asociaţii Nonguvernamentale • Activităţi internaţionale 1.2.3. Industria şi IMM-urile..............................................................................21 • Dificultăţi • Oportunităţi 1.2.4. Infrastructura...........................................................................................23 • Dificultăţi • Oportunităţi 1.2.5. Calitatea factorilor de mediu...................................................................23 • Dificultăţi • Oportunităţi 1.2.6. Turismul...................................................................................................24 • Dificultăţi • Oportunităţi 1.2.7. Activităţile culturale................................................................................26 2. ANALIZA SWOT A COMUNEI CRICIOVA ............................................... 29 • Puncte tari........................................................................................30 • Puncte slabe.................................................................................... 31 • Oportunităţi......................................................................................32 • Ameninţări....................................................................................... 33 3. OBIECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI CRICIOVA • Obiectiv General............................................................................... 34 • Obiective Specifice............................................................................ 34 • Obiective de dezvoltare..................................................................... 34 INTRODUCERE Strategiile de dezvoltare locală fac parte dintr-un proces de planificare strategică prin care se asigură premizele unei dezvoltări durabile, armonizând oportunităţile care derivă din contextul existent şi aspiraţiile locuitorilor zonei. Totodată, strategiile de dezvoltare locală urmăresc integarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale şi spaţiale la nivel local, judeţean, regional, naţional şi european (ex. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest) dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate (ex. Strategia Guvernului privind accelerarea reformei în Administraţia Publică Locală). Obiectivele procesului de elaborare a unei strategii de dezvoltare locală: - Formularea unei viziuni privind comunitatea pe termen mediu şi pe termen lung; - Stabilirea unor scopuri, obiective şi măsuri pentru care se urmăreşte implementarea viziunii; - Redactarea unui plan de acţiune pentru implementarea sistemului de măsuri din strategia de dezvoltare locală; - Crearea unor parteneriate în vederea implementării masurilor formulate; - Impărtăşirea scopurilor şi obiectivelor precum şi a strategiilor de implementare astfel încât să reflecte interesele factorilor de susţinere şi a beneficiarilor şi să asigure un caracter participativ pentru fiecare măsură descrisă în perioada de implementare; - Realizarea unui document cadru pentru atragerea fondurilor necesare dezvoltării locale durabile a localităţii şi a zonei. Efectele realizării unei strategii de dezvoltare locale - Schimbarea atitudinii cetăţenilor prin sporirea gradului de implicare în procesul de implementare a măsurilor stabilite în vederea dezvoltării durabile a comunităţiilor în care trăiesc; - Dezvoltarea unui spirit comunitar prin implicarea cetăţeniilor în luarea deciziilor la nivel de comunitate - Consens cu privire la alegerea celor mai bune măsuri privind dezvoltarea comunităţii - Implicarea tuturor partenerilor local (instituţii publice, organizaţii, etc) în procesul de corelare a strategiilor de dezvoltare instituţională cu strategia de dezvoltare durabilă a comunităţii. Strategia de dezvoltare locală a comunei Criciova a fost realizată parcurgând următoarele etape: 1. Evaluarea potenţialului local de dezvoltare In vederea realizării acestei etape s-a procedat la colectarea datelor privind comuna Criciova. Datele au fost preluate fie din cadrul instituţiilor publice locale, fie de la Institutul de Statistică al judeţului Timiş. Totodată în această etapă s-a efectuat ANALIZA SWOT a comunităţii. Analiza SWOT este o tehnică foarte eficientă pentru identificarea potenţialului de dezvoltare existent şi a ţintelor strategice prin care este urmărită viziunea formulată pentru comunitate. Analiza SWOT permite identificarea stării actuale a comunităţii prin determinarea PUNCTELOR TARI şi a OPORTUNITATILOR, puncte ce constituie resurse în determinarea strategiei viitoare. PUNCTELE SLABE şi AMENINŢĂRILE permit identificarea ţintelor strategice în termini de obiective şi resurse. 2. Elaborarea documentelor strategice In vederea realizării strategiei s-a adoptat un format atât pentru structurarea datelor colectate cât şi pentru prezentarea sistemului de obiective şi măsurile asociate acestora. Totodată, s-au organizat întâlniri cu membri comunităţii pentru a asigură repezentitivitatea tuturor factorilor ce pot contribui la elaborarea şi implementarea strategiei. 3. Implementarea strategiei In vederea implementării strategiei de dezvoltare locală sevor întocmi planuri operaţionale pentru fiecare direcţie strategică în parte şi se crează o structură care urmăreşte implementarea strategiei (ex. promotor local, consilierii locali). 1. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE „Strategia de dezvoltare a Comunei Criciova” s-a întocmit în urma analizei situaţiei existente în comună şi a măsurilor ce se impun în vederea dezvoltării economice şi sociale în perspectiva anului 2013, respectiv a programului privind dezvoltarea comunei Criciova - rezultată din analiza tuturor indicatorilor de calitate şi cantitate. Această strategie de dezvoltare a comunei se încadrează în strategia de dezvoltare a judeţului Timiş şi a Regiunii Vest. De asemenea Strategia de Dezvoltare a Comunei Criciova respectă opţiunile fundamentale pe care Guvernul României, le împărtăşeşte şi le promovează: 1. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România; 2. Redefinirea rolului statului prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia ca şi garant al legalităţii; 3. Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei 4. Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii 5. Instituirea economiei de piaţă funcţionale 6. Stimularea spiritului întreprinzător 7. Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale 8. Egalitatea şanselor 9. Respectarea drepturilor minorităţilor 10. Integrarea deplină a României în structurile economice şi de securitate euro-atlantice. Strategia de dezvoltare economică şi socială a Comunei Criciova cuprinde obiective de interes major pentru autorităţile Administraţiei Publice Locale în perspectiva anului 2013. „Strategia de dezvoltare a Comunei Criciova” cuprinde trei părţi principale: o primă parte: prezentarea situaţiei existente, a doua: analiza SWOT a Comunei Criciova şi ultima parte obiective privind dezvoltarea comunei Criciova. 1.1. Comuna Criciova în contextul Regiunii Vest Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia, ea cuprinzând judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. Amplasarea geografică a celor trei judeţe de frontieră (Arad, Caraş-Severin şi Timiş) cât şi prezenţa fluviului Dunărea dau Regiunii Vest o deschidere importantă pentru viitorul său, fiind o zonă propice pentru contacte economice, culturale şi politice. Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunare-Criş-Mureş-Tisa (DKMT), care include cele patru judeţe ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voievodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată în anul 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor locale din cadrul structurilor teritoriale şi administrative componente. Protocolul semnat s-a dovedit un suport eficient pentru apariţia primelor instituţii transfrontaliere şi dezvoltarea relaţiilor între administraţiile componente, aflate de-o parte şi alta a graniţelor. Regiunea Vest este un spaţiu multicultural, plurietnic şi multiconfesional, cu o suprafaţă de 32.034Kmp, respectiv 13,44% din suprafaţa ţării, având o populaţie de 1.959.985 locuitori (conform ultimului Recensământ al populatiei din anul 2002). Regiunea Vest dispune de un remarcabil potenţial turistic şi de căi de comunicaţie modernizate. Regiunea Vest este străbătută şi se leagă de Serbia şi Ungaria prin magistrale pan-europene auto şi feroviare şi dispune de aeroporturi internaţionale. De asemenea fluviul Dunărea înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său hidrografic. Populaţia regiunii a scăzut constant, de la 2.111.947 locuitori în anul 1992 la 1.959.985 locuitori în anul 2002. Populaţia este concentrată în 10 municipii, 26 oraşe şi 267 comune. Fenomenul de migraţie intraregională este evident datorită forţei de atracţie pe care o exercită municipiile Timişoara şi Arad. 1.2. Evaluarea situaţiei de ansamblu a Comunei Criciova 1.2.1. Prezentare generală a) Delimitarea teritoriului Din punct de vedere geografic comuna Criciova este situată în estul judeţului Timiş, 45°37′46″Nordică- 22°04′12″Estică, amplasată la 82-83 m deasupra nivelului mării şi are următoarele vecinătăţi: - la nord-est este localizată comuna NĂDRAG, satul MĂGURI - la sud-est se află comuna TÎNCOVA din comuna SACU, judeţul CARAŞ-SEVERIN. - la nord este comuna BÂRNA. - la sud, sud-vestse învecinează cu comuna GĂVOJDIA. E important de menţionat ca atât Serbia cît şi Ungaria se află la doar 130 km depărtare de comună, oraşul Timişoara la 77,3 km şi municipiul Lugoj (oraşul cel mai apropiat) este situat la 17,3 km. Din punct de vedere administrativ comuna Criciova se încadrează între comunele de mărime mijlocie. Comuna este alcătuită de 3 sate: Criciova (reşedinţa comunei), Jdioara şi Cireşu. Faţă de reşedinţa comunei satele sunt situate la distanţa variind între 3,3 km Jdioara şi 2,5 km Cireşu. Numele de CRICIOVA datează din 1918, până atunci purtând diferite denumiri maghiare şi habsburgice: KRICSIOVAI; KRICHCJOVA; KRISTOVA; KRISE. Suprafaţa totală a comunei este de 5051 ha. B) Istoric Diferite documente şi urme materiale atestă că acest teritoriu a fost locuit din cele mai vechi timpuri, aşezările fiind datate ca aparţinînd epocii neolitice, daco-romane şi medievale. Fragmentele şi resturile de zidărie în hotarul comunei lângă cimitirul ucrainean atestă că localitatea a existat încă de pe timpul stăpânirii romane 105-200 d. Chr. Pe teritoriul comunei Criciova, în urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit urme de locuire din neolitic, epoca bronzului şi fierului, vestigii daco-romane medievale timpurii. Nu există informaţii precise asupra datei întemeierii localităţii JDIOARA, cert este însă că pe teritoriul localităţii Jdioara s-au găsit numeroase urme de vieţii omeneşti din epoca romană datînd din secolele II-III d. Chr. Satul CIREŞU, denumit odinioară CIREŞU-TIMIŞAN, are o vechime de aproape 370 de ani. Primul document ce se referă la această localitate datează din anul 1633. Criciova în Harta Iosefină a Banatului, 1769-1772 Prima menţiune documentară despre o aşezare locuită în aceste părţi o avem din anul 1223. În secolele X-XI, Criciova face parte din Voievodatul lui Glad iar în 1739, Cetatea Jdioara este ocupată de imperiali. Date despre Cetatea Jdioara se regăsesc în „Cronica Parohiei şi Comunei Jdioara”, document redactat de preotul paroh Dimitrie Blidariu. Cetatea Jdioara este considerată monument istoric din sec. XIV-XVI cod LMI 2004 (TM-I-s-A-06067). Desprinsă din armătura sistemului de apărare a Banatului medieval, existenţa cetăţii Jdioara s-a subsumat realităţilor şi necesităţilor ce au decurs din însăşi natura rolului ce i-a fost atribuit în epocă. Regăsim astăzi ruinele cetăţii poziţionate la aprox. 1km NE de satul Jdioara în locul numit „Dealul Viilor” sau „Dealul Cetăţii”, ea fiind situată pe rama sud-vestică a Munţilor Poiana Ruscăi, la confluenţa cu valea Timişului. Ridicarea fortificaţiei de către regalitatea maghiară s-a legat de nevoia de impunere a autorităţii regale în mediul feudal românesc din zona înaltă a Banatului Medieval. Documentar, cetatea Jdioara apare atestată odată cu anul 1320 însă e foarte probabilă zidirea ei in perioada anterioară. Destinul Jdioarei a fost, de la bun început, cel al unei cetăţi regale, aflate sub jurisdicţia Banului de Severin şi mai apoi a Banului de Caransebeş şi Lugoj. Derularea documentaţiei referitoare la traseul istoric al cetăţii Jdioara, urmărit din perspectiva ansamblului său funciar şi al şirului de deţinători, relevă un parcurs zbuciumat, marcat de numeroase schimbări şi alternanţe. Donată sau zălogită de regi şi principi, ea s-a dovedit mereu, pe parcursul a mai bine de 250 ani, o modalitate de recompensare atrăgătoare pentru înalţii demnitari ai ţării sau ai zonei, de la voievozi ai Transilvaniei, la cancelari princiari sau bani de Caransebeş şi Lugoj. Într-o primă fază, în secolul al XV-lea şi prima jumătate a secolului următor, rolul atribuirii cetăţii a fost predominant militar, deţinătorii ei urmând să ii valorifice potenţialul material şi uman ca parte integrantă a sistemului de apărare a Banatului medieval. Într-o fază următoare (sec. XVI, XVIII) interesul pecuniar pare a fi mobilul cel mai frecvent al deselor zălogiri şi donaţii care au ca obiect Cetatea şi pertinenţele sale. Între anii 1900-1910 sunt consemnate migrări de populaţie ucraineană la Cireşu. Fostul sat CIREŞU-NOU, după ultima împărţire administrati- teritorială înglobat în satul CRICIOVA are o vechime de c.c.a. 60-90 ani şi s-a format prin cumpărarea terenurilor agricole de la foştii nemeşi de către rutenii veniţi din UCRAINA subcarpatică. Începând din sec. al XIX-lea şi începutul sec XX a făcut parte din Comitatul CARAŞ-SEVERIN (1921) din regiunea BANAT (1966), din judeţul SEVERIN (1935) şi mai apoi din regiunea Timişoara (1956). Biserica ortodoxă este declarată bun de patrimoniu c) Cadrul natural Relieful Încadrat din punct de vedere geomorfologic Câmpiei Banato-Crişane, relieful comunei Criciova este alcătuit din două unităţi de relief: • Dealurile Lugojului sau Dealurile Piemontane Vestice au în acest sector, în extremitatea lor sudică, aspectul unor terase ale Timişului, suspendate la 150-180 m altitudine (în urma adâncirii reţelei hidrografice), iar în partea estică sunt reprezentate de ultimele prispe ale Munţilor Poiana Ruscăi. Văile intracolinare care fragmentează această formaţiune au lăţimi cuprinse între câteva zeci de metri şi 100-150 m; • Lunca Timişului, care prezintă aspectul caracteristic stadiului de maturitate a Văii Timişului în zona cursului său mijlociu, este străbătută pe întinsul ei de numeroase meandre cu frecvente difluenţe, belciuge şi privaluri ce servesc drept cale de scurgere către râu a apelor, în perioadele de precipitaţii abundente. Aspectul uşor ondulat, în special în vecinătatea imediată a Timişului, se datorează prezenţei grindurilor slab estompate şi a microdepresiunilor uşor săpate în nivelul de bază al luncii. Reţeaua hidrografică Apărţinând bazinului hidrografic Timiş râurile şi luciurile de apă care se află în raza comunei Criciova sunt: • pârâul Nădrag • pârâul Pereu • o densă reţea de canale de desecare. Arealul comunei se încadrează în bazinul hidrografic al râului Timiş care delimitează teritoriul studiat în partea de S-SV de cel al comunei Găvojdia. Principalii afluenţi pe care Timişul îi primeşte de pe malul drept sunt pârâurile Nădrag şi Pergu, care colectează apele văilor de eroziune şi ale elementelor torenţiale din zona colinară şi precolinară, la care se adaugă o serie de văi autohtone mult mai mici dar cu debite permanente, alimentate din bogatele ape subterane acumulate în formaţiunile sedimentare, cursuri temporare de apă care la marile viituri primesc caracter de torenţi, precum şi o serie de bălţi şi gropi de împrumut. Condiţii climatice Climatul este temperat-continental moderat, într-o zonă de interferenţă a două sectoare de provincie climatică, unul cu influenţă oceanică şi altul sub influenţă submediteraneană, prezintă ierni mai blânde, primăveri timpurii, scurte şi cu mari variaţii termice, veri dominate în lunile iulie-august de mase de aer tropical, toamne mai lungi, cu temperaturi mai constante. Temperatura medie multianuală este de 10,60°C (staţia Timişoara), iar precipitaţiile medii multianuale prezintă valori între 605,5 mm (Atlas climatologic, 1966) şi 725,9 mm (date climatice jud. Timiş, 1977 şi punctul pluviometric Ezeriş, (situat în zona colinară), existând condiţii favorabile pentru dezvoltarea plantelor de cultură, atunci când repartiţia lunară a temperaturilor şi precipitaţiilor este corespunzătoare. Fauna şi vegetaţia Vegetaţia specifică este cea a pădurilor de câmpie şi deal, subzona stejarului. Pomii fructiferi cultivaţi cu precădere sunt prunul, mărul, vişinul, cireşul, piersicul, caisul, nucul, gutuiul şi dudul. Plantele cultivate uzual sunt grâul, porumbul, soia, cartoful, sfecla, fasolea, lucerna şi trifoiul. Pe dealurile înconjurătoare se pot întălni adesea fructe de pădure felurite şi tufe de soc. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil 1286 ha (46,2%), păşuni 1011 ha (36,4%), fâneţe 257,8 ha (9,3%), vii 0,2 ha, livezi 225 ha (8,1%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă “arabil”, situaţia se prezintă astfel: cls. a II-a 166 ha (6,0%), cls. a III-a 884 ha (31,8%), cls. a IV-a 1279 ha (46,0%) şi cls. a V-a 451 ha (16,2%). Principalii factori limitativi care grevează asupra calităţii învelişului de sol sunt dimensionaţi de aciditate (foarte severă pe 15,3% din suprafaţă, moderată 17,2%, redusă 34,6%), rezerva scăzută de humus (severă 1,2%, moderată 50,1%), compactitate (severă 42,9%, moderată 27,9%), panta terenului (extrem de severă 2,0%, foarte severă 5,5%, severă 12,6%), eroziunea în adâncime (severă 7,6%, moderată 6,5%, redusă 23,6%), alunecări (extrem de severe 2,0%, severe 30,0%), excesul de umiditate freatică (sever 13,0%, moderat 3,1%, redus 7,8%) şi excesul de umiditate stagnantă (sever 1,8%, moderat 29,2%, redus 11,9%). În vederea diminuării sau eliminării factorilor limitativi enumeraţi se vor avea în vedere corectarea acidităţii solului prin acţiuni de amendare calcică periodică şi prin lucrări de fertilizare radicală, prevenirea şi combaterea eroziunii de adâncime prin lucrări de consolidare a ogaşelor şi ravenelor, precum şi măsuri corespunzătoare pentru combaterea excesului de umiditate prin captarea şi evacuarea apelor de origine pluvială şi freatică, pe lângă care se va urmări aplicarea riguroasă a normelor agrotehnice pentru toate lucrările culturale curente. Pentru prevenirea degradării stării fizice a solului este necesară reducerea la minimum posibil a lucrărilor de pregătire a acestuia prin introducerea asolamentelor de lungă durată cu plante protectoare şi amelioratoare, alternarea lucrării profunde a solului pentru culturile anuale prăşitoare cu lucrări superficiale pentru cerealele păioase sau restructurarea, după caz, a suprafeţelor agricole şi silvice. De asemenea, sunt necesare măsuri de prevenire şi combatere a proceselor de degradare a solurilor rezultate din eroziunea de suprafaţă şi adâncime prin diferite măsuri, între care menţionăm o anumită structură a culturilor în scopul menţinerii solului cât mai mult timp acoperit cu un covor vegetal, practicarea culturilor succesive care vor fi utilizate ca îngrăşăminte verzi, lucrarea cât mai redusă a solului şi, îndeosebi, neefectuarea ogoarelor de toamnă, înfiinţarea perdelelor de protecţie, crearea de fâşii înierbate din amestecuri de graminee şi leguminoase furajere perene, împădurirea arealelor intens afectate de eroziune sau menţinerea sub pădure a acelora cu pericol mare de degradare. Refacerea şi modernizarea lucrărilor de amenajări antierozionale şi extinderea acestora până la asigurarea protecţiei pe întreaga suprafaţă expusă riscului erozional vor constitui, alături de modernizarea lucrărilor de apărare prin îndiguire, priorităţi în strategia de reconstrucţie ecologică a solurilor şi deopotrivă a exploataţiilor agricole, completate de măsuri de îmbunătăţire a compoziţiei floristice cu specii melifere. (Informatii culese din volumul „PANOPTIC AL COMUNELOR BĂNĂŢENE DIN PERSPECTIVĂ PEDOLOGICĂ" de Dorin Ţărău şi Marcel Luca. Editura Marineasa, Timişoara, 2002). d) Infrastructura de transport Comuna are acces la căi de transport rutiere drumul naţional TIMIŞOARA-LUGOJ-CARANSEBEŞ, cu ramificare GAVOJDIA-NĂDRAG şi drumul judeţean LUGOJ-MĂGURI-CIREŞU-JDIOARA-TINCOVA-OBREJA (DJ 680, 681) asfaltate şi de un drum comunal care este balastat pe o rază de 14,1km. e) Din punct de vedere agricol suprafaţa comunei Criciova se împarte astfel: Terenul agricol arabil 1286 ha (46,2%), păşuni 1011 ha (36,4%), fâneţe 257,8 ha (9,3%), vii 0,2 ha, livezi 225 ha (8,1%). f) Populaţia şi forţa de muncă Populaţia Din datele statistice existente la primărie rezultă că populaţia stabilă a comunei Criciova număra între 1645 (2008) – 1716 (potrivit Recensământului din 2002) locuitori, 640 de clădiri şi 535 gospodării. Densitatea medie este de 32,33 locuitori / km². Sat Locuitori Criciova 743 Jdioara 603 Cireşu ( şi Cireşu Mic) 370 TOTAL locuitori in 2002 1716 Sat Gospodării Criciova 219 Jdioara 212 Cireşu ( şi Cireşu Mic) 105 TOTAL 535 Făcând o comparaţie între anii 2002 şi 2008 se remarcă o uşoară fluctuaţie a populaţiei, care se datorează atât emigrărilor spre ţările din vestul Uniunii Europene cât şi sporului natural negativ. O parte din această pierdere este compensată însă prin migraţiile interne din alte zone ale ţării spre Regiunea Vest. Populaţia totală stabilă, in 2008, sursa Institul de Statistică Conform Recensământului Populaţiei din martie 2002 rezultă că procentul populaţiei de gen masculin din comună este aproximativ egal cu al celui feminin (831 bărbaţi şi 885 femei). Potrivit statisticilor, din punct de vedere etnic populaţia comunei Criciova este structurată astfel: Români……………………………………… persoane : 1456 Ucrainieni………………………………… persoane : 218 Rromi……………………………………… persoane : 15 Germani…………………………………… persoane : 7 Slovaci……………………………………… persoane : 7 Italieni……………………………………… persoane : 7 Maghiari…………………………………… persoane : 6. Potrivit datelor deţinute de Biroul de Statistică în comuna Criciova convieţuiesc paşnic 6 culte religioase: 1406 persoane sunt ortodoxi; 189 persoane sunt baptisti; 92 persoane sunt penticostali; 16 persoane sunt romano-catolici; 8 persoane sunt adventiste de ziua a şaptea; 5 persoane sunt de alte religii. Pentru aceste confesiuni religioase în comună există 3 biserici ortodoxe pe stil vechi, 3 biserici baptiste şi 1 biserică penticostală. Pentru aceste confesiuni religioase în comună există 3 biserici ortodoxe pe stil vechi, 3 biserici baptiste şi 1 biserică penticostală. Forţa de muncă Populaţia activă numără 568 de persoane (din care 346 sunt bărbaţi). Ei sunt imparţiţi, potrivit statisticilor din 2008 astfel: Salariaţi în agricultură: 195 persoane Salariaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit: 41 persoane Salariaţi în industrie: 72 persoane Salariaţi în construcţii: 25 persoane Salariaţi în comerţ: 23 persoane Salariaţi în învăţământ (şi primar şi gimnazial): 16 persoane Salariaţi în Administraţia Publică Locală: 10 persoane Salariaţi în sănătate şi asistenţă socială: 22 persoane. Populaţia inactivă numără 1.148 persoane (din care 485 sunt de gen masculin). Populaţia inactivă este alcătuită din: Elevi - 210 persoane Pensionari - 611 persoane Casnici - 145persoane Întreţiunute de alte persoane - 158 persoane Întreţinute de stat sau alte instituţii - 21 persoane Altă situaţie econommică - 2 persoane. Majoritatea populaţiei comunei se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Datorită faptului că în comună locurile de muncă create de societăţile comerciale sunt reduse, o parte a populaţiei (până în 40 de ani) s-a angajat la diferite societăţi private din LUGOJ. Economia locală asigură sub 70 de locuri de muncă pentru locuitorii comunei. Ponderea persoanelor inactive (din totalul populaţiei) se ridică astăzi la aproximativ 30 %, această creştere putînd fi pusă în special pe seama fenomenului de îmbătrânire a populaţiei (creşterea numărului de pensionari), a sporului natural negativ al populaţiei din ultimii ani, a emigării în alte state, precum şi al celor cu alte surse de existenţă. În satul JDIOARA a fost înfiinţată Fundaţia BERACA – fundaţie cu caracter umanitar în colaborare cu S.U.A. care asigură adăpost şi îngrijire la un nr. de 20 de copii în vârstă cuprinsă (0-18 ani). În anul 2002 o persoană din CRICIOVA a absolvit cursurile de asistent maternal şi, în prezent, îngrijeşte 2 fetiţe. Situaţia privind pensionarii din comună se prezintă astfel: CRICIOVA –290; JDIOARA –211; CIREŞU – 110. La nivelul comunei forţa de muncă este îmbătrânită datorită migraţiei populaţiei tinere la oraş. Problemele cele mai grave cu care se confruntă locuitorii comunei sunt cele legate de situaţia financiară, pensiile fiind mici, salariile de asemenea nu asigură atingerea unui nivel de trai decent. Noi oportunităţi care se manifestă în ultima vreme în zona comunei Criciova sunt: Extinderea unor programe cu finanţare internaţională. Creşterea fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru România. g) Educaţia După nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, în comuna Criciova: 32 de persoane au absolvit învăţământul superior; 11 persoane au urmat studiile învăţământului postliceal; 223 persoane au absolvit liceul; 242 de persoane au absolvit diverse şcoli de artă şi ucenici; 609 persoane au finalizat VIII clase primare; 371 persoane au urmat cursurile claselor I - IV; 19 persoane sunt analfabeţi. In cadrul comunei autorităţile locale pun un mare accent pe educaţie, astfel că în fiecare sat există cel puţin cîte o grădiniţă şi câte o şcoală. La nivelul întregii comune există 3 şcoli cu clasele I-IV, o şcoală cu clasele I-VIII şi 3 grădiniţe cu program normal (Criciova, Jdioara şi Cireşu) dotate cu apă curentă, încălzire centrală şi renovate în proporţie de 90%. Ultima evidenţă pentru anul de învaţământ 2008 arată astfel: Unitate scolară PREŞCOLARI ÎNVAŢĂMANT PRIMAR şi GIMNAZIAL Scoala cu cls. I-VIII Criciova - 96 Gradinita cu program normal Criciova 18 - Scoala cu cls. I-IV Jdioara - 27 Gradinita PN Jdioara 20 - Scoala cu cls. I-IV Cireşu - 29 Gradinita cu program normal din Cireşu 14 - TOTAL 52 152 Şcoala din Criciova Primăria are în administrare un microbuz şcolar care se deplasează zilnic pe traseul Criciova-Cireşu-Jdioara şi care este utlizat de 58 de elevi navetişti. 1.2.2. Autorităţile Publice Locale Autorităţile Publice Locale sunt reprezentate de Consiliul Local şi Primăria Criciova. Consiliul Local este format din 11 consilieri, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Ţinând cont de specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul Local s-a organizat pe următoarele comisii de specialitate: 1. Agricultură, protecţia mediului, amenajarea teritoriului, urbanism, parteneriate 2. Învaţământ, cultură, sport, sănătate, familie, protecţia copilului, muncă şi protecţie socială 3. Buget, activităţi economico-financiare, lucrări publice, patrimoniu public-privat 4. Amenajarea teritoriului, urbanism, juridic, ordine publică şi disciplină. Primarul comunei este domnul Rosoca Petru. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărţiţi astfel: Partid Consilieri Componenţa Partidul Social Democrat 3 Partidul Naţional Liberal 3 Partidul Democrat-Liberal 3 Uniunea Ucrainienilor din Romania 1 Partidul Conservator 1 Consilierii locali sunt: Cesea Ioan Titus - consilier PDL Cătana Cristian Iosif - consilier PDL Sandor Ioan - consilier PDL Mustaţă Nicuşor - consilier PSD Fetiko Stela - consilier PSD Todor Gheorghe Dan - consilier PSD Rosoca Gheorghe -consilier UUR Penescu Gratian Nicolae - consilier PNL Crivineanţu Tiberiu - consilier PNL Cornean Dorin Lazar - consilier PNL Matei Ionel -consilier PC Pentru mai multe informaţii despre Primăria Criciova vă rugăm să accesaţi pagina de internet a primăriei la adresa www.primăriacriciova.ro sau să ne scrieţi un e-mail la adresa primăria_criciova@yahoo.com, inclusiv pe portalul aflat la adresa de mai sus rubrica Contact. Analizând comparativ organigramele anterioare cu cea prezentă, se constată o continuă preocupăre de adaptare la noile cerinţe care se impun administraţiilor locale în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv compatibilizarea sistemului de organizare şi funcţionare a adminstraţiei locale, descentralizarea instituţiilor statului şi apropierea de cetăţean. Primăria comunei Criciova colaborează cu mai multe asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale în scopul asigurării serviciilor sociale diverselor categorii sociale defavorizate, ca de exemplu: Fundaţia umanitară BERACA are sediul in satul Jdioara, comuna Criciova Administrator RUBEN POPET, telefon: 0256335776 Este o CASA FAMILIALA PENTRU COPII Acreditata de la: 12.03.2009 pana la: 12.03.2012 Beneficiari: copii cu vârste cuprinse între 0-6 ani , copii 7-16 ani , copii 17-18 ani Tipuri de situaţii: Separare de părinţi Tipuri de locaţii: Centre rezidenţiale, publice sau private Tipuri de servicii oferite: Găzduire pe perioada nedeterminată cu personal administrativ şi educator. 1.2.3. Industria şi IMM-urile Comuna Criciova este destul de slab reprezentată industrial fiind preponderent agrară. Cu toate acestea, la nivelul întregii comune sunt câteva societăţi mici şi mijlocii: S.C. STEJARUL S.R.L., JDIOARA S.C. DIPLOGRUP S.R.L., JDIOARA S.C. DAROHAR LINE S.R.L., CRICIOVA S.C. TREI COLINE S.R.L,. CIREŞU S.C. IMOBILIARE SI CONSTRUCTII S.R.L., S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L., S..C APEX S.R.L ., S.C. ZARIT S.R.L. S.C. RODATIM S.R.L. Industria este mai puţin dezvoltată, principalele societăţi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei sunt SC STEJRUL SRL şi DIPLOGROUP SRL, în localitatea JDIOARA, firme al căror domeniu de activitate este prelucrarea lemnului; SC DAROHAR LINE SRL Criciova – prelucrare lemn; SC IMOBILIARE SI CONSTRUCTII SRL, JDD CONSTRUCT SRL, SC EUROSTRUCTUR SRL, SC APEX SRL, SC ZARIT SRL care au ca activitate exploatarea pietrişului si nisipului din plaja râului Timiş sau exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos. Pe termen mediu considerăm că acest sector se va dezvolta tot mai mult datorită faptului că, în acest moment, micii întreprinzători au investit în consolidarea infrastructurii existente (clădiri) şi în dotarea cu echipament de lucru performant. Principalele dificultăţi ale IMM-urilor locale sunt: Lipsa pieţelor de desfacere a produselor Investiţii foarte scăzute în calificarea resurselor umane existente Criza economică mondială. Principalele oportunităţi ale industriei şi IMM-urilor locale, care au început să se manifeste în zona comunei Criciova sunt: Creşterea numărului de investitori în judeţul Timiş. Crearea unei Asociaţii Regionale a Întreprinzătorilor care să permită reprezentarea intereselor întreprinzătorilor faţă de autorităţile locale şi centrale ca parteneri de discuţii şi negocieri. Creşterea fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru România atât pentru sectorul public (PNDR, FEADR, MAPDR) cât şi privat (POS CCE). Cu toate acestea ocupaţia principală a locuitorilor este reprezentată de agricultură şi zootehnie ca activitate conexă. Cele mai recente statistici (din 2008) arată că, la nivelul întregii comune Criciova: Suprafaţa totală agricolă ha Suprafaţa arabilă ha Suprafaţa în livezi şi pepiniere Suprafaţa păşuni ha Suprafaţa fâneţe ha 3009 ha 1471 ha 225 ha 1053 ha 260 ha 1.2.4. Infrastructura In domeniul infrastructurii s-au remarcat progrese şi datorită noii perspective de dezvoltare a zonei. Principalele dificultăţi, care se manifestă în domeniul infrastructurii din zona comunei sunt: Densitatea drumurilor modernizate este mică, mai puţin de 20% fiind asfaltate Lipsa gazului metan în întreaga comunitate Sistemul de canalizare, reziduuri menajere şi ape pluviale nu există încă. Alimentarea cu apă, în toate cele 3 sate (Criciova, Jdioara şi Cireşu), este în execuţie în momentul de faţă, ea urmând să fie finalizată până la sfârşitul anului 2010. Lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor menajere, tehnice. Principalele oportunităţi care se manifestă în zona comunei Criciova sunt: Zonă transfrontalieră: Serbia şi Ungaria Comuna este situată la 78 km depărtare de Timişoara unde există un aeroport internaţional Satul Criciova va avea reţea de apă Acces facil şi divers la surse de comunicaţii şi informare (telefon fix şi mobil, internet, cablu TV). 1.2.5. Calitatea factorilor de mediu In zona comunei Criciova nu se manifestă probleme deosebite în ceea ce priveşte mediul ambiant. Principalele dificultăţi identificate în zonă comunei sunt: Nivelul scăzut al managementului informatiei privind mediul. Nivelul scăzut al constiintei publicului cu privire la problemele de mediu. Probleme nesolutionate legate de colectarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor Lipsa unor depozite ecologice de gunoi. Principalele oportunităţi în domeniul calităţii factorilor de mediu care se manifestă în zonă sunt: Existenţa, în regiune, a unor programe judeţene de gestiune a deşeurilor urbane şi industriale, cu accent pe reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor. Elaborarea, în regiune, a unor programe judeţene de acţiune privind protecţia mediului înconjurător. Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluţionării problemelor de mediu. Legiferarea şi implementarea Fondului de Mediu în România. Programe guvernamentale bilaterale între România şi diverse ţări UE. Programele LIFE Mediu şi Natura ale UE. Accesul la Fondurile Structurale ale UE, după anul 2009. 1.2.6. Turismul Zona comunei Criciova ofera o paletă variată de posibilităţi pentru turism cultural, istoric şi divertisment. Cele mai importante ar fi: pescuitul de agrement, Cetatea Jdioara, Mănăstirea Sfânta Treime din Cireşu şi tradiţiile culturale şi religioase din zonă. Cetatea Jdioara este considerată monument istoric sec. XIV-XVI cod LMI 2004 (TM-I-s-A-06067). Cetatea Jdioara a fost întemeiată în secolele II - III, în timpul colonizării romane. Totuşi, primele mărturii despre existenţa localităţii sunt din 105-200 d.Hr. Prima atestare documentară a localităţii este din 1215, sub numele de Zsidovar. În secolele X-XI, cetatea era, probabil, inclusă în voievodatul lui Glad. În prezent ruinele cetăţii fac parte din patrimoniul istoric naţional. Desprinsă din armătura sistemului de apărare a Banatului medieval, existenţa cetăţii Jdioara s-a subsumat realităţilor şi necesităţilor ce au decurs din însăşi natura rolului ce i-a fost atribuit în epocă. Regăsim astăzi ruinele cetăţii poziţionate la aprox. 1km NE de satul Jdioara în locul numit „Dealul Viilor” sau „Dealul Cetăţii”, ea fiind situată pe rama sud-vestică a Munţilor Poiana Ruscăi, la confluenţa cu valea Timişului. Ridicarea fortificaţiei de către regalitatea maghiară s-a legat cu siguranţă, de nevoia de impunere a autorităţii regale în mediul feudal românesc din zona înaltă a Banatului medieval. Documentar, cetatea Jdioara apare atestată odată cu anul 1320, însă e foarte probabilă zidirea ei in perioada anterioară. Destinul Jdioarei a fost, de la bun început, cel al unei cetăţi regale, aflate sub jurisdicţia banului de Severin, ulterior a banului de Caransebeş şi Lugoj. Derularea documentaţiei referitoare la traseul istoric al cetăţii Jdioara, urmărit din perspectiva ansamblului său funciar şi al şirului de deţinători, relevă un parcurs zbuciumat, marcat de numeroase schimbări şi alternanţe. Donată sau zălogită de regi şi principi, ea s-a dovedit mereu, pe parcursul a mai bine de 250 ani, o modalitate de recompensare atrăgătoare pentru înalţi demnitari ai ţării sau ai zonei, de la voievozi ai Transilvaniei, la cancelari princiari sau bani de Caransebeş şi Lugoj. Într-o primă fază, în secolul al XV-lea şi prima jumătate a secolului următor, rolul atribuirii cetăţii a fost predominant militar, deţinătorii ei urmând să ii valorifice potenţialul material şi uman ca parte integrantă a sistemului de apărare a Banatului medieval. Într-o fază următoare (sec. XVI, XVIII) interesul pecuniar pare a fi mobilul cel mai frecvent al deselor zălogiri şi donaţii care au ca obiect cetatea şi pertinenţele sale. Principalele dificultăţi ale turismului local sunt următoarele: Lipsa sau degradarea infrastructurii de acces către obiectivele turistice. Lipsa organizaţiilor de promovare a zonei. Lipsa colaborarii cu operatorii de turism din Regiunea Vest. Oferta de servicii turistice în comuna este ca şi inexistentă. Principalele oportunităţi privind turismul, oferite de zonă sunt: Potenţialul foarte ridicat de turism de relaxare Realizarea unor pensiuni agroturistice. Apariţia fondurilor structurale pentru spaţiul rural atât pentru mediul privat cât şi pentru Administraţia Publică Locală care să permită dezvoltarea şi promovarea zonei la nivel naţionl şi internaţional Zonă nepoluată, liniştită şi aproape de marile oraşe din vestul României, aproape de Serbia şi Ungaria şi de drumul naţional. 1.2.7. Activităţile culturale In cadrul Comunei Criciova există 4 cămine culturale (2 la Criciova, 1 la Cireşu şi 1 la Jdioara). La cămin se desfăşoară sărbătorile creştine, nunţile, botezurile, spectacole date de copii din comună sau cele organizate de către ansamblul popular „Datini Jdiorene”. De asemeni mai există o bibliotecă comunală în satul Criciova. Bogăţia resurselor culturale a comunei Criciova se regăseste la tot pasul, în cantecul, dansul, portul popular al locuitorilor, datinilor, la care se adaugă obiectivele existente pe raza comunei: Cetatea Jdioara (Cetatea Uriaşilor)-monument istoric Mănăstirea Pereu - construită in 2005, loc de pelerinaj pentru credincioşi Muzeul Satului din satul Jdioara Muzeul de artă populară de la şcoala cu clasele I-VIII Criciova In satul Jdioara activează ansamblul de cântece, dansuri şi obiceiuri „Datini Jdiorene”, ansamblu de 4 generaţii unic în Europa. Dansurile specifice Jdioarei: Ciocanita, Dansul cu bâta, Cucuruzul. Portul din Jdioara este specific zonei: parta cu bani pe chică şi ceapsa Cazarea pentru vizitatori este asigurată în gospodăriile localnicilor unde se poate vedea modul de preparare al produselor tradiţionale recunoscute şi premiate la diferite concursuri de gastronomie. Spre obiectivele turistice există căi de acces, drumuri comunale pietruite şi întreţinute corespunzător. Turişti care sunt interesaţi de drumeţii pe teren accidentat pot strabate pădurea pe drumuri forestiere putând practica motocrosul sau străbate aceste trasee cu ATV-ul. ZILELE CETĂŢII JDIOARA reprezinta un eveniment sărbătorit în prima sâmbată a lunii septembrie a fiecărui an la care participă invitaţi de la Muzeul de Istorie a Banatului, formaţii de cântece şi dansuri populare colaboratori ai ansamblului din ţară şi străinătate, solişti renumiţi din Banat, care crează o ambianţă de sărbătoare. RUGILE BANATENE, manifestaţii organizate în fiecare sat al comunei astfel: 29.06-30.06-RUGA DE LA JDIOARA 15.08-16.08-RUGA DE LA CRICIOVA 26.10-27.10-RUGA DE LA CIREŞU 21.11-22.11-RUGA DE LA CIREŞU UCRAINIENI Fiecare rugă începe în mod tradiţional împreună cu preotul paroh al fiecărei biserici, primarul comunei, fii satului ş ansamblul de dansuri. Goşii (musafirii) se adună împreună cu localnicii la bisericile din localitate unde este oficiată Vecernia, apoi se petrec la căminele culturale unde este organizat jocul. La fiecare eveniment locuitorii poartă costumele populare păstrate în lada cu zestre a familiei. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 2. ANALIZA SWOT A COMUNEI CRICIOVA Prezenta strategie de dezvoltare a Comunei Criciova este întocmită în concoranţă cu planul de dezvoltare al judeţului Timiş, a strategiei de dezvoltare a Regiunii Vest şi a studiilor Guvernului României. Analiza SWOT (numită şi analiza diagnostic) reprezintă o analiză a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintarilor şi este un instrument eficient şi modern de formulare a strategiilor de dezvoltare locală pornind de la o realitate concretă. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a tuturor punctelor strategice cheie precum şi identificarea alternativelor strategice care pot fi realizate. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Dintr-o analiză obiectivă a unei comunităţi pot rezulta o gamă diversă de puncte tari. Unele sunt atât de evidente încât sunt uşor de identificat dar există şi puncte tari mai greu identificabile la o analiză superficială. Al doilea parametru il reprezintă punctele slabe sau, altfel spus, slăbiciunile cadrului local. Descoperirea acestora este esenţială pentru că, în timp, printr-o bună administrare, punctele slabe se pot transforma în puncte tari. Al treilea parametru sunt oportunităţile. Oprotunităţile pot fi confundate destul de uşor cu punctele tari. Oportunităţile sunt acele situaţii externe voinţei noastre dar care, identificate corect la timp, pot influenţa dezvoltarea unei comunităţi. Ultimul parametru al analizei SWOT sunt ameninţările. Ameninţările sunt externe, ele putându-se transforma uşor în puncte slabe şi obstacole importante în calea dezvoltării economico-sociale ale unei comunităţi dacă ele nu sunt percepute la timp şi contracarate. Această analiză diagnostic a comunei Criciova a fost realizată prin intermediul unei întâlniri de consultare ce a avut loc în lunile aprilie si mai 2010, la Primăria Criciova. Un sincer mulţumesc pentru implicare îl acordăm doamnei ILEANA LAOŞ care a avt o implicare de 110%. Puncte tari 1. Zonă transfrontalieră – Serbia (aprox. 125 km) - Ungaria (aprox. 130 km) 2. Distanţă relativ mică faţă de Timişoara (77 km), principalul pol de dezvoltare economică în zona de Vest a ţării 3. Condiţii geografice favorabile 4. Climă moderată favorbilă agriculturii 5. Relief ce permite practicarea agriculturii şi legumiculturii 6. Terenurile nu sunt afectate de secetă 7. Canale de apă strabat comuna 8. Natura nepoluată 9. Existenţa a numeroase spaţii verzi şi păduri 10. Existenţa companiilor multinaţionale în cadrul comunităţii precum şi în apropiere 11. Spaţii şi imobile suficiente pentru desfăşurarea serviciilor publice 12. Comuna este străbătută de DJ 680, DJ 681 si aproape de şoseaua naţională 13. Reţea de drumuri reabilitate (în parte modernizate) 14. Alimentare cu energie electrică 15. Existenţa reţelelor de telefonie fixă şi mobilă, internet, cablu TV 16. Folosirea tehnologiilor şi utilajelor moderne pentru creşterea productivităţii 17. Disponibilitatea autorităţilor locale de a oferi facilităţi şi de a sprijini investitorii 18. Retea extinsă de învaţământ preşcolar, primar şi gimnazial (4 şcoli şi 3 grădiniţe) 19. Creşterea numărului de cabinete medicale private 20. Existenţa farmaciilor umane şi veterinare 21. Diversitate etnică (7 naţionalităţi) şi religioasă (6 culte religioase) convieţuind în armonie 22. Existenţa unei infrastructuri de 4 cămine culturale ar putea permite desfasurarea de activităţi culturale 23. Existenţa unei biblioteci în Criciova. 24. Existenţa Cetăţii Jdioara, a locurilor propice pentru practicarea sporturilor extreme, bălţi pentru pescuit etc. Puncte Slabe 1. Lipsa unui loc propice pentru depozitarea deşeurilor tehnice + colectarea duală a acestora 2. Natalitate scăzută 3. Migaraţia forţei de muncă în strainătate şi la oraşe 4. Nivel scăzut de salarizare; venituri reduse 5. Procent mare de drumuri nemodernizate 6. Lipsa trotuarelor şi a podeţelor 7. Lipsa canalizării şi a apei potabile 8. Lipsa modernizării reţelei stradale de iluminat public 9. Nereabilitarea pârâurilor care pot deveni surse de inundaţii 10. Lipsa unei săli de sport 11. Lipsa cabinetelor medicale în sate 12. Cabinetele medicale existente nu-s reabilitate şi dotate 13. Cămine culturale aflate în proces avansat de degradare 14. Lipsa dotărilor tehnice (in învăţământ, agricultură, sănătate) 15. Lipsa internetului în satele apărţinătoare 16. Inexistenţa reţelelor de colectare şi valorificare a produselor agricole, legumicole şi zootehnice 17. Dispariţia unor meşteşuguri tradiţionale 18. Numar foarte mic de investitori strategici 19. Nu toate cadrele didactice sunt din localitate 20. Lipsa unor puternice ONG-uri active Oportunităţi 1. Dezvoltarea turismului (de agrement – pescuit, istoric – Cetatea Jdioara) 2. Dezvoltarea unor proiecte de colaborare transfrontalieră cu Serbia şi Ungaria (CBC-Interreg) 3. Accesarea de fonduri europene pentru soluţionarea diverselor probleme locale 4. Mărirea suprafeţelor de zone verzi/împădurite 5. Crearea unor centre de colectare şi desfacere a produselor agricole şi zootehnice 6. Stimularea stabilirii de specialişti în comuna Criciova 7. Practicarea agriculturii ecologice şi valorificarea acesteia 8. Asocierea dintre fermieri şi producători în vederea promovării produselor locale – înfiinţarea unei Asociaţii de producători agricoli care să le reprezinte interesele 9. Crearea unor exploataţii agricole mai mari şi mai eficiente 10. Atragerea de investitori 11. Implicarea IMM-urilor locale în politicile sociale ale Criciovei 12. Incheierea de parteneriate funcţionale (între IMM-urile locale –Primarie, între IMMuri şi şcoli) 13. Realizarea unei baze de date la nivelul tuturor celor 3 sate privid resursele disponibile 14. Acordarea de facilităţi pentru investitori pe o periodă de 99 de ani astfel încât să-i atragă pe termen cât mai lung în zonă 15. Asocierea, între Primărie şi ONG-urile locale în vederea accesării de diferite fonduri europene 16. Sporirea colaborărilor cu alte comune din ţară şi din străinătate (înfrăţiri instituţionale) 17. Implicarea cetăţenilor în procesul decizional 18. Stimularea cadrelor didactice de-a se stabili în comună 19. Monitorizarea permanentă a stării de sănătate a populaţiei 20. Dezvoltarea unor programe şi activităţi pentru valorificarea moştenirii culturale 21. Valorificarea caracterului multicultural, etnic şi religios (întărirea colaborărilor cu cetăţenii americani implicaţi în ONG-ul local). Ameninţări 1. Criza economică naţională şi internaţională 2. Modificari climătice (inundaţii) 3. Imbătrânirea populaţiei 4. Migraţia populaţiei 5. Muncă la negru (fără asigurări sociale şi de sănătate) 6. Scăderea interesului investitorilor din pricini diverse (lipsa forţei de muncă, infrastructură etc.) 7. Lipsa resurselor financiare (fondurilor la buget) 8. Scăderea suprafaţelor cultivate 9. Scăderea efectivelor de animale din pricina creşterii costurilor de creştere a acestora 10. Lipsa pieţelor de desfacere a produselor agricole şi zootehnice 11. Creşterea abandonului scolar 12. Desfiinţarea unor şcoli ca urmare a scăderii numărului de copii 13. Limitarea acesului la educaţie din lipsă de fonduri 14. Inrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei pe fondul sărăciei 15. Scăderea calităţii vieţii 16. Pierderea tradiţiilor. 3. OBIECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI CRICIOVA Strategia de dezvoltare a COMUNEI CRICIOVA s-a întocmit în baza analizei priorităţilor ţinând cont de situaţia existentă, de perspectiva de dezvoltare a zonei şi de posibilităţile financiare ale Autorităţilor Locale, în perioada 2010-2013. Aceastăstrategie de dezvoltare locală este rezultatul eforturilor tuturor actorilor direct implicaţi în dezvoltarea durabilă a comunităţii. Documentul de faţă are în vedere atât nevoile explicite ale locuitorilor cât şi aşteptările implicite ale tuturor cetăţenilor comunei Criciova. Ţinând cont de cadrul strategic de mai sus, de concluziile analizei economico-sociale şi a analizei SWOT enuntate în paginile anterioare, Strategia de Dezvoltare a Comunei Criciova îşi propune ca OBIECTIV GENERAL Ridicarea, în termen de 3 ani, cu cel puţin 20 % a nivelului de trai al locuitorilor comunei Criciova prin dezvoltarea sectorului economic şi întărirea colaborărilor naţionale şi internaţionale în beneficiul tuturor părţilor implicate. Pentru realizarea obiectivului general au fost identificate o serie de OBIECTIVE SPECIFICE pentru dezvoltarea comunei Criciova: 1. Atragerea şi reţinerea de investitori în vederea diversificării activităţilor economice din cadrul comunei; 2. Creşterea gradului de ocupare şi perfecţionare a populaţiei în vederea ridicării nivelului de trai 3. Incheierea de parteneriate formale şi informale funcţionale atât în România cât şi cu alte state membre ale Uniunii Europene şi sporirea schimburilor de experienţă cu diverşi parteneri în beneficiul tuturor celor implicaţi. Aceste obiective vor fi atinse în perioada 2010-2013 prin conceperea şi implemntarea de proiecte de dezvoltare care se vor sprijini pe accesarea fondurilor naţionale şi internaţionale. Principalele obiective de dezvoltare (domenii de intervenţie), urmărite de autorităţile locale ale Comunei Criciova sunt: 1. Dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor, a IMM-urilor şi a &ici